Dincolo de bine si de rau. Prolog la o filozofie a viitorului
Faptul ca filozofia nu este o abstractie rece, ci traire, suferinta si sacrificiu pentru omenire il stia Nietzsche prea bine, si a fost pentru el un exemplu.
A fost condus in sus spre ghetarii erorii grotesti, dar viitorul era, ... citeste mai departe
Stiinta voioasa este rodul experientei launtrice a celui ce a trecut prin proba de foc mocnit a infernului, i-a indurat povara indelungata, strivitoare si a reusit sa afle in sine, intr-un sfarsit, speranta insanatosirii.
E drept ca nu e foarte clar daca se va insanatosi pe deplin sau nu.
Exista o zona în care viata, personalitatea si opera unui mare autor se întrepatrund, luminându-se reciproc: e genul însemnarilor nedestinate, în fond, publicului.
Dar publicul este adesea mai fascinat de aceasta opera secunda decât de opera însasi. Iata zona în care se deplaseaza volumul de fata.
Semnul cel mai graitor al timpurilor moderne: omul si-a pierdut, in propriii ochi, aproape toata demnitatea. El a fost multa vreme centrul si eroul tragic al existentei in general, dupa care s-a straduit sa-si afirme macar inrudirea cu portiunea decisiva a existentei care poseda o valoare intrinseca. ... citeste mai departe
Valorile, ideile dupa care s-au calauzit ?ndeobste filozofii apar ?n aceasta opera t?rzie a lui Nietzsche drept idoli, drept zei care au ?ncremenit ?ntr-o eternitate statuta si a caror evolutie pe scena lumii, prin urmare, s-a ?ncheiat.
Filozoful lucid, ?nteleg?nd oboseala bolnavicioasa a spiritului vremii, are atunci drept imperativ anuntarea, ... citeste mai departe
